Daca va place blogul...

duminică, 8 martie 2009

Maria Pal

O ceaşcă goală în faţă

un ceas agonic de plumb
deasupra oraşului

trompetele ierbii
sună în urechile măştilor
ce zâmbesc cenuşiu

cu o ceaşcă goală în faţă
vorbeşti în graiul pelinului

ca-n joacă
pe degetele tale chircite
orele-şi pierd echilibrul

Priviri grele


treci cu o noapte de mână în tărâmul celălalt
nălucă
pluteşti printre pâclele reci

privirile grele ca nişte lespezi

o simbioză perfectă între pecinginea timpului
şi chipul tău înnebunit de oglinzi

pe lac
doarme o lebădă neagră
tăcerea îngheţată înzeind-o

pe nesimţite
muribunzii se strămută în glas

în lumina ochilor tăi şi sub coaste
dansează demonii cu-o mulţime de măşti

coşmarul e verde
în iarba înaltă e somnul

ascultă-mă
să nu te duci în zori la cules

Liniştea dă ora exactă

câţiva fluturi cu amurg pe aripi

luna a murit printre frunze
soarele-i urmează încetul cu încetul

liniştea dă ora exactă
umbre de ghilotină se ivesc din pereţi

gâtul tău are miros de lumină
de sare
seamănă c-un buchet de orhidee
prin care răscolesc mâinile somnambulilor

putrede guri de măşti plescăie
înviorându-se

(Din volumul Măşti de opal, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006)

cercuri

pe coama dealului spinări cenuşii. de buşteni tăiaţi de curând. buturugile plâng. între ele un butuc bătrân. foarte bătrân. cu milioane de cercuri. nici urmă de lacrimi. te priveşte. cu-o mulţime de ochi. sar din cercuri. se rostogolesc înspre tine. jucăuşi. te apleci. îi culegi. cu mâini vesele. tremurânde. îi pui la loc. între cercuri. ţi se-agaţă de priviri. te trag spre pământ. cu putere crescândă. mâinile tale bat aerul. ca nişte aripi rănite. capul tău pe butuc. sprijinit. un topor.

lacrimi

poştaşi niciodată grăbiţi. coboară din maşini. plictiseala li se prelinge din ochi. lasă urme fluide prin aer. se-ndreaptă spre cutiile mari. roşii. ridică scrisorile. niciodată la aceeaşi oră. le aruncă-n saci. de-a valma. ca momeala-n lac pentru peşti. sacii se umezesc. pe nesimţite. se golesc de cuvinte. aceleaşi lacrimi. ridicate zilnic. rămân. la orice oră. priveşti plicurile. goale. albe. fără destinatar.

(Din volumul O carte răsfoită de vânt, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008)

Un comentariu:

Omu' si Libelula spunea...

foarte frumos. daca te rog frumos pot sa public si eu pe blogul meu "incepator" o poezie de-a ta?ma gasesti la adresa de mail atveu_io@yahoo.com